воскресенье, 23 февраля 2014 г.


Frămîntări .... [ 23.02.2014]



Ştiţi ce mă întreb eu cel mai des ? De ce anume cu oamenii care te-au rănit , ai cele mai frumoase amintiri ?  
  Privesc în trecut de parcă m-aş uita la o comedie dramatică . Aş vrea să merg spre viitor cu mîinile întinse spre noi orizonturi şi să nu mai privesc în trecut . Dar sînt nevoită să întorc capul de fiecare dată cînd mă simt un pustiu care pur şi simplu îşi duce existenţa. Mă uit la momentele unde eram fericită . Acum totul pare atît de banal ..hmm .  Îmi citesc amintirile din agendă şi îmi văd treptat schimbarea. . Şi chestia e că am amintiri frumoase care ar trebui să mă înveselească , însă ele dimpotrivă mă usucă . Cred că e din cauza că le-am pierdut . Aş vrea să le şterg precum uit dimineaţa visul . Nu vreau să am amintiri cu persoane care mi-au dat speranţe , m-au făcut fericită la un moment şi tot ele m-au făcut astfel . 
       Cînd eram mică mă temeam de singurătate. Acum însă aş sta o eternitate în ea . M-aş ascunde în întuneric şi aş sta ghemuită gîndindu-mă la toate rahaturile vieţii . Mai bine e să fiu singură şi eu însuţi decît să am o multitudine lîngă mine şi să fiu nevoită să port mască . 


вторник, 18 февраля 2014 г.

14.01.2014



Deci , m-am asigurat a zecea mia oară că persoanele sînt false indiferent de scuzele pe care le pretind . Să mă piş în toată lumea ! Dacă la 16 ani am avut atîtea trăiri pe care aş vrea să le uit , ce va fi cu mine la 25 de ani ?
   Aş vrea să iau o peliculă transparentă şi să mă izolez  . Să am televizor , mîncare , un toc şi o foaie . Şi eu să-i pot vedea pe toţi. Sau mai bine nu . Ar fi dureros să văd cît de fericiţi sînt fără mine . Îmi rămîne doar să mă hrănesc cu amintiri . 
  "Amintirile sînt ca picturile din mormite. Indiferent de cîte straturi de noroi şi de nisip a depus timpul pe ele . Curăţă-le , şi vor ajunge din nou să strălucească. "